Priveam adânc în inima mea şi vedeam cum el îmi invada singurul loc unde puteam să fiu numai eu, unde îmi era bine în singurătate. Îşi făcu-se o căsuţă mică, în care venea des cu gândul şi lasa calde urme.
linişte ..
pustiu ..
A rămas o casă părăsită în care gândacii şi reptilele încearcă să distrugă tot ce a mai rămas, distrugând astfel şi locul şi imprejurul casei.
doare ..
Cu fiecare muşcătură acele fiinţe îşi continuă viaţa, cu fiecare muşcătură inima mea sângerează şi suferă dinou ..
Sunt înghiţită de aceeastă singurătate din suflet ca într'un univers fără margini...
Fiecare picătură de sânge ce cade lin în sufletul meu, inima v-a rezista mai puţin ... până când ?
liniştea se v-a lăsa ..
E seară acum ...
Inima a încetat să mai doară, iar plămânii să mai respire ... continuă însă ochii să te privească ..
Ascunde'te de tot ce înseamnă viaţă, suferinţă, iubire, fericire .. îţi vei da seama cine eşti cu adevărat, fără ca restul să ştie cu adevărat ce se ascunde sub acest trup ..
Când toţi vor vedea că nu mai eşti, atunci te vor căuta sau uita ....
Te vei privii în oglindă şi vei spune ' aceasta sunt eu cu adevărat, fără să'mi pese ce cred alţii despre mine, eu sunt eu, perfectă aşa cum sunt, pentru că nu există altă persoană să semene şi să se comporte la fel ca mine, doar dacă nu e o copie '
[ gândeşte şi apoi comentează ! ]
pentru că eu iert orice şi pe oricine dar nimeni pe mine...
