Plouăăă cu fericire, serios ?
Cad frunze din pomul meu pe care îl numesc viaţă.
Cad ca şi cum eu mereu pierd, nu contează ce anotimp e, în inima mea mereu este toamnă.
Stai !
Nu înainta, deja cineva mi-a călcat 'frunzele' în picioare.
Opreşte'te !
Te rog nu o face şi tu, deja prea multe persoane se simt extraordinar când îmi văd inima pe jos călcată în picioare de niste...
Dar defapt ce contează ?
Oricum toţi o să o facă odată. Dar fiecare în felul său.
Mai devreme sau mai târziu.
Am vrut ! Ştiu. O să vreau mereu.
Defapt nimeni nu mă cunoaşte .
Defapt pentru voi sunt aşa cum mă vedeţi toţi (parere luată după 2 ore împreuna cu aeea persoană), cu multe defecte , nu cum sunt cu adevărat.
Defapt doar o broascăă mică şi scumpăă ştie cum sunt cu adevărat.
Surprinzător, ea nu m-a părăsit, sper că nu o să o facă şi ea. Sper să rămân măcar cu ea.
[because i love him]
Aştept să ningăăăăă.
Pentru ca frunzele să moară. Eu să-mi revin.
Îar în continuare să revină altele, poate mai puternice, să reziste mai mult....
Eşti dezamăgit că ai aflat acum, eu nu am făcut-o! Şi nici nu o fac!
De ce ?
Cum ai zis şi tu 'i am a girl, i'm not your girl, but i'm a big girl, and big girl don't cry' .
Decizia mea, viaţa mea. Punct !
