 |
Seară. Ceaţă. |
Urmate de multe săruturi, o decizie luată repede şi plină de sentimente, ce va decide viitorul lor.
Fără a aştepta un răspuns, băiatul pleacă, se îndreaptă către maşină.
[el îi spuse că o iubeşte şi dacă vrea să se căsătorească cu el]
Fata uimită se ridică de pe băncuţă.[Băiatul plecase, după faţa pe care o făcuse fata atunci când a întrebat-o, el credea că va răspunde negativ.]
Aleargă, dar degeaba el prinsese deja o viteză foarte mare. În maşină lacrimile nu se mai opreau, o simplă cliplă de neatenţie şi acesta pierde controlul maşini şi se loveşte de celelalte maşini care erau pe drum.
Ziua urmatoare, fata nu se mai duce la şcoală, în schimb se duce la el acasă.
Mama lui speriată îi sare în braţele fetei şi cu lacrimi în ochi îi spune cea mai oribilă veste pe care putea să o primească.
[Băiatul murise, aseară, după accident, cu ultimele forţe se intorsese la bancuţa lor pentru a o vedea pentru ultima dată, dar ea plecase. Astfel el murise exact pe locul unde a stat şi când a cerut-o în căsătorie.]
A doua zi după înmormantarea băiatului fata se duce la băncuţa lor. Observă că pe bancă era scris ` Te voi iubii mereu, vei ramane singura iubită, singura soţie. `
 |
Seară. Ceaţă. Lacrimi. |
