Nu mă pot stăpâni!
Inima mea urlă de azi de dimineață, ca și cum ar fi gata să iasă..
Trupul îmi tremură ca după o băutură tare..
Iar sufletul își fumează liniștit ultima țigară, aștepând...
Ascult melodii triste...
- Stai bă! Ce tot ai ? Te tâmpiși ? Cine moare ?
- Eu. Sunt dispusă să nu trăiesc, doar ca să-i fac pe alți fericiți. Sunt dispusă să fac orice, doar lui să-i fie bine, dar evident, o să-i fie, și poate îi e,dar fără mine. Ascultă-mă. Dar fi atent, că nu repet de două ori, decât dacă vrei să citești de 100 de ori, ca prostu să-mi înțelegi gândurile mele adormite. Cred că visezi o.O. Glumesc! Nu m-ar deranja să văd că târfa aia îmi citește blogul, așa cum nu m-ar deranja dacă ar vedea că NU-MI PASĂ! Am pierdut prea multe, să mai mă plâng acum. Fiecare lucru pierdut, îmi lipsește. Ca ninsoarea de pe anu ăsta, care sper să vină... Gata. Taci. Că termin, acum dar nu înainte să ști că mi se rupe chestia aia inexistentă de ce crede lumea și gata am zis-o și nu-mi pasă! o.O
Am plecat bă!
