Iubirea şi jocul.

Hai să jucăm ceva o.O.
Hai să ne jucăm cu iubirea.


Reguli : se joacă în doi şi câteodată în trei, cel mult în patru şi cel puţin în unu.

- Acum noi, jucăm în doi. Eu cu tine. Eu am să încerc să te protejez şi să te iubesc. Tu o să faci la fel ce fac şi eu. Dar în felul tău. Aşa vom face până v-a intervenii plictisul sau...
- Eu nu cred că o să mă plictisesc vreodată să te iubesc. Sau ce ?
- Lasă-mă să termin şi nu lua decizi de acum, jocul încă nu a început..
- Bine. Continuă. Abia aştept să-l joc. Dar spune sau ce ?
- Sau...aici, trebuie să mai vină o persoană, dar dacă nu avem pe cine să băgăm în jocul nostru, jocul se sfârşeste.
- Nu! De ce să se sfârşească  ? Dar nu a durat mult ... Deci pe cine mai invităm să joace cu noi ?
- O fată, mai frumoasă sau nu, mai bună sau nu decât mine, dar tu vei îndrăgosti de ea. Şi pe mine mă vei uita..
- Nu! Niciodată. Dar tu ce vei face ?
- Termină! Lasă-mă să termin. Eu..o să-mi petrec câteva nopţi trează, plângând...
- Stai! Păi şi eu unde sunt de nu te văd ? Unde sunt de nu te opresc ?
- Uf. Dar curios mai eşti. Tu o să fi fericit, o să fi cu aceea fată.
- Păi şi nu o să mă mai gândesc la tine ?  Nu o să te mai iubesc ? Unde a fugit iubirea pentru tine aşa repede ?
- Nu. Tu mă vei uita..
- Dar tu ?  Ce vei face în continuare ?  Vei sta aşa mereu ?
- Nu. După un timp, îmi voi da seama că nu pot să stau aşa, îmi voi revenii. Şi aici, vom invita un băiat, care mă v-a iubii şi mă v-a face fericită.
- Deci ? Eu sunt cu ea şi tu cu el ? Dar nu-mi place. Eu vreau să te iubesc pe tine.
- Păi, dacă iubirea de la început a ta e mare, evident, nu mă vei uita, îţi vei aduce aminte de mine şi poate când îţi vei aduce aminte nici ea, nici el nu vor mai exista şi atunci poate, ne vom juca dinou împreună.
- Aşa vreau. Vreau să ne jucăm iar împreună. Pentru că nimeni nu se joacă cum o faci tu.
-  Te iubesc !
- A început jocul ?  Şi eu te iubesc !
- ...

p.s. : - Dar de ce ai zis la început că se poate juca şi în unu ?
       - Atunci, doar eu 'mă joc'....